Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută și sub numele de Sărbătoarea Sfintei Mariei sau Purificarea Maicii Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători religioase din tradiția creștină. Această zi solemnă marchează momentul când Sfânta Fecioară Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă în Templul din Ierusalim de către părinții săi, Sfântul Ioachim și Sfânta Ana.
Această sărbătoare este un prilej de adorare și recunoaștere a rolului semnificativ pe care Maria l-a jucat în planul divin, deoarece, în conformitate cu credința creștină, ea a fost aleasă pentru a deveni Maica lui Isus Hristos, Mântuitorul lumii. Intrarea Maicii Domnului în Biserică simbolizează puritatea și sfințenia ei, precum și angajamentul ei față de Dumnezeu. Este o ocazie de rugăciune, contemplare și reflectare asupra virtuților exemplare ale Fecioarei Maria în tradiția creștină.
Ce sărbătorim de Intrarea Maicii Domnului în Biserică?
Intrarea Maicii Domnului în Biserică, care are loc pe 21 noiembrie, marchează prima zi din postul Crăciunului în care credincioșilor li se permite să consume pește. Această sărbătoare, cunoscută și sub numele de Vovidenie, derivat din slavonă și semnificând „ceea ce se face văzută”, este o ocazie de lumină, noroc și bucurie în tradiția creștină. În plus, pe 21 noiembrie 2022, a avut loc dezlegare la pește, permițând credincioșilor să savureze această hrană în această zi specială.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică amintește de momentul în care Fecioara Maria, la vârsta de trei ani, a fost adusă de către părinții săi, Sfinții Ioachim și Sfânta Ana, la Templul din Ierusalim. Această sărbătoare reprezintă un moment important în istoria creștinismului, subliniind devotamentul și puritatea Fecioarei Maria.
Sfinții Ioachim și Ana, care înainte nu puteau avea copii, s-au rugat cu smerenie lui Dumnezeu, cerându-i darul unei copii. Au făcut o promisiune solemnă că, dacă se va împlini acest lucru, vor aduce copilul la Templul din Ierusalim și-l vor dedica lui Dumnezeu. Rugăciunile lor au fost ascultate, iar un înger le-a vestit că vor avea o fiică, pe care au numit-o Maria. Conform tradiției, Maria a petrecut copilăria și adolescența la Templul din Ierusalim, unde s-a închinat și s-a dedicat vieții spirituale.
Astfel, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este un prilej de aducere aminte și de respect pentru virtuțile exemplare ale Fecioarei Maria, precum și pentru promisiunile și credința Sfinților Ioachim și Ana.
Prin intermediul rugăciunilor lor sincere, dorința lor a fost ascultată, deoarece un înger le-a vestit că vor fi binecuvântați cu o fiică, căreia i-au dat numele de Maria. Sfinții Ioachim și Ana și-au ținut cu sfințenie promisiunea și, când Fecioara Maria a atins vârsta de trei ani, au dus-o cu respect și evlavie la Templul din Ierusalim. Aici, tânăra Maria a petrecut până la vârsta de 15 ani, într-o viață marcată de puritate spirituală, rugăciune continuă și studiul Scripturii, alături de alte fecioare, văduve și preoți.
Maria a trăit în Templu timp de 12 ani, până când același Arhanghel Gavriil, care i-a vestit lui Ioachim că va avea un copil plin de Duhul Sfânt, i-a anunțat pe ea că va naște pe Iisus, Fiul Domnului. În ciuda acestei mari responsabilități și a miracolului divin al nașterii, Maria a părăsit Templul pentru a se logodi cu Iosif, martorul integrității și fecioriei ei, într-un act care avea să rămână nepătat în fața lumii.
Această poveste ilustrează credința profundă și sacrificiul Fecioarei Maria, precum și importanța sa crucială în planul divin al creștinismului.
Semnificația și tradiții de Intrarea Maicii Domnului în biserică
- Deschiderea Cerurilor: În credința populară, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată un moment special când cerurile se deschid, iar oamenii au capacitatea de a înțelege graiul animalelor, așa cum se spune că s-a întâmplat și în noaptea de Crăciun.
- Rugăciuni pentru Împlinirea Dorințelor: Credincioșii folosesc această zi pentru a-și roaga pentru împlinirea celor mai mari dorințe din viața lor.
- Obiceiuri la Țară: În mediul rural, fetele care doresc să-și găsească partenerul potrivit merg la fântâna satului cu o lumânare albă. La cântatul cocoșului, fiecare fată aprinde lumânarea pe marginea fântânii și privește în apă, sperând să vadă chipul ursitului ei.
- Bucate de Post: Credincioșii aleg să consume bucate de post și preparate din pește în această zi. Acestea sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite și apoi împărțite copiilor și săracilor.
- Pomeniri pentru cei Decedați: În ziua praznicului, în biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiții suspecte, înecați sau fără lumânare. Se împart pachete cu pește, fructe și lumânări sau candele în memoria lor.
- Tradiții Locale: În anumite localități din nordul țării, pentru cei care au murit fără lumină, se oferă plăcinte cu dovleac și o lumânare albă, deoarece se crede că lumânarea albă nu se stinge niciodată dincolo de ultimul hotar al vieții.
- Protecție împotriva Strigoilor: Deoarece se credea că în noaptea de Vovidenie strigoii circulau fără opreliște, cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul erau unge cu usturoi.
- Protecția Vitelor: În această perioadă, se impunea o interdicție strictă cu privire la orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale, în scopul protecției vitelor împotriva atacurilor animalelor sălbatice.
- Interdicție asupra Spălării Rufelor: De la Vovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să spele rufele la râu, probabil din considerații legate de frig și protecția împotriva bolilor în această perioadă.
- Sărbătoare cu Cruce Roșie: În calendarul ortodox, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este marcată cu cruce roșie. Acesta este un semn că este bine să se respecte tradițiile și obiceiurile legate de această sărbătoare, cum ar fi evitarea spălării rufelor.
Utilizarea crengilor de măr
În această zi, copiii desfășoară un obicei tradițional prin care pun crengi de măr în vase cu apă. Aceste crengi, păstrate într-un mediu luminos și călduros, înmuguresc și înfloresc, devenind astfel pregătite pentru a fi folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. În colindele românești, care în mod obișnuit sunt cântate în plină iarnă, se face referire la „florile dalbe” sau la „florile de măr” ceea ce poate stârni curiozitatea cu privire la cum pot să înflorească merele în luna decembrie.
Adevărul este că acest obicei are o semnificație spirituală profundă. Strămoșii noștri au primit învățătura că nuielușa Sfântului Nicolae, care era folosită pentru sorcove, trebuie să fie confecționată dintr-o ramură de măr. Dacă acea nuielușă înfloritoare era pregătită până la Nașterea Domnului, acest lucru era interpretat ca un semn că Sfântul Nicolae a intermediat pentru iertarea persoanei căreia îi fusese dăruită ramura înflorită.
Rugăciune de Vovidenie pentru împlinirea dorințelor
O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi.
Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință, și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.
Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.
Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru.
Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ce alte sărbători importante au ortodocșii din România
- Paștele – Cea mai importantă sărbătoare creștină, celebrată în duminica de Paști. Ea marchează învierea lui Isus Hristos din morți.
- Crăciunul – Sărbătoarea nașterii lui Isus Hristos, sărbătorită în noaptea de 24 decembrie și în ziua de 25 decembrie.
- Boboteaza – Sărbătoarea Botezului Domnului, care are loc pe 6 ianuarie și marchează evenimentul în care Isus a fost botezat în râul Iordan de către Ioan Botezătorul.
- Învierea Domnului – Sărbătorită în noaptea de Paști, aceasta este o sărbătoare centrală în tradiția ortodoxă, marcând învierea lui Isus Hristos.
- Sărbătoarea Sfintei Marii – Celebrată pe 15 august, această sărbătoare marchează Adormirea Maicii Domnului, când se spune că Fecioara Maria a fost ridicată la ceruri.
- Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Sărbătoarea este marcată pe 21 noiembrie și celebrează momentul când Fecioara Maria a fost adusă în Templul din Ierusalim.
- Sfântul Andrei – Pe 30 noiembrie, se sărbătorește Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul României.
- Sfântul Nicolae – Pe 6 decembrie, este sărbătorit Sfântul Nicolae, cunoscut pentru generozitatea sa și pentru faptele bune.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică reprezintă o sărbătoare deosebit de importantă în tradiția creștină ortodoxă, marcând momentul când Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă în Templul din Ierusalim de către părinții săi, Sfinții Ioachim și Ana.
Această sărbătoare ilustrează puritatea și sfințenia Mariei și aduce în atenție devotamentul și credința părinților săi. Este o zi în care credincioșii își aduc aminte de virtuțile exemplare ale Fecioarei Maria și se roagă pentru împlinirea dorințelor lor cele mai profunde. Tradițiile și obiceiurile specifice acestei sărbători oferă ocazia de a reflecta asupra semnificației spirituale profunde și a valorilor creștine care stau la baza acestei zile speciale.
