De ce au vrut britanicii sa iasa din UE?

Motivele istorice ale Brexitului

Decizia Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana, cunoscuta sub numele de Brexit, nu a fost una luata peste noapte. Istoria relatiilor tensionate dintre Marea Britanie si UE dateaza de zeci de ani. Inca de la aderarea Regatului Unit la Comunitatea Economica Europeana in 1973, poporul britanic a avut sentimente mixte fata de integrarea europeana. Aceasta reticenta a fost evidenta chiar si in cadrul primului referendum din 1975, cand 67% dintre britanici au votat pentru ramanerea in CEE, dar dezbaterile politice si economice au continuat.

Unul dintre principalele motive istorice ale acestei distanțări este sentimentul de insularitate al britanicilor. In ciuda proximitatii geografice, multi britanici se vad mai degraba ca parte a unei civilizatii distincte, separate de "continent". Acest sentiment a fost amplificat de momente cheie din istorie, precum razboaiele mondiale, care au subliniat diferentele dintre Marea Britanie si restul Europei.

De asemenea, scepticismul fata de politica comuna si reglementarile impuse de Bruxelles a fost un alt motiv esential. Multi britanici au perceput UE ca un organism birocratic care le afecteaza suveranitatea si capacitatea de a lua decizii independente.

Pe masura ce UE s-a extins si a evoluat, transformandu-se dintr-o uniune economica intr-una politica, sentimentul de scepticism a crescut. Marea Britanie a vazut intotdeauna UE mai mult ca pe o alianta economica, decat politica, si a cautat sa limiteze influenta acesteia asupra legilor si politicilor sale interne.

Impactul economic al apartenentei la UE

Un alt factor determinant in decizia Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana a fost percepția asupra impactului economic al apartenentei la aceasta uniune. In timp ce unii economisti si lideri politici au subliniat beneficiile economice ale accesului la piata unica, altii au fost de parere ca UE impunea constrangeri economice asupra Marii Britanii.

Potrivit unui raport al Oficiului National de Statistica al Marii Britanii din 2016, contributia neta a Regatului Unit la bugetul UE a fost de aproximativ 9,4 miliarde de lire sterline pe an. Unii critici ai UE au argumentat ca acesti bani ar putea fi folositi mai bine in alte domenii, cum ar fi sanatatea si educatia.

In plus, reglementarile impuse de Bruxelles asupra industriei si comertului au fost vazute de unii britanici ca fiind prea restrictive. De exemplu, reglementarile privind agricultura si pescuitul au fost adesea criticate pentru ca limiteaza competitivitatea producatorilor britanici.

Pe de alta parte, sustinatorii UE au subliniat avantajele economice ale apartenentei, cum ar fi accesul la o piata de peste 500 de milioane de consumatori si beneficiile comertului liber. Cu toate acestea, in ciuda acestor argumente, pentru multi britanici, costurile percepute ale apartenentei la UE au depasit beneficiile economice.

Migratia si controlul frontierelor

Unul dintre cele mai discutate subiecte in timpul campaniei pentru Brexit a fost migratia. Politica UE de libera circulatie a persoanelor a fost vazuta de multi britanici ca o amenintare la adresa locurilor de munca si serviciilor publice.

Conform statisticilor, in perioada 2004-2016, numarul imigrantilor din tarile UE care s-au mutat in Marea Britanie a crescut semnificativ, in special dupa aderarea tarilor din Europa de Est. Aceasta crestere a fost folosita de sustinatorii Brexitului pentru a argumenta ca Marea Britanie trebuie sa-si recapete controlul asupra frontierelor sale pentru a reduce nivelul migratiei.

In plus, exista ingrijorari legate de impactul migratiei asupra sistemului de asistenta sociala si asupra serviciilor publice, cum ar fi sanatatea si educatia. Multi britanici au simtit ca sistemul de asistenta sociala era suprasolicitat si ca imigrantii din UE aveau un acces prea facil la beneficiile sociale.

Cercetatorii, precum profesorul Jonathan Portes, expert in economie la King’s College London, au subliniat, totusi, ca migratia neta a avut un impact pozitiv asupra economiei britanice, contribuind la cresterea PIB si la diversificarea fortei de munca. Cu toate acestea, dezbaterile legate de migratie au jucat un rol central in decizia de a parasi UE.

Suveranitatea si independenta politica

Un alt motiv crucial pentru decizia Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana a fost dorinta de a-si recapata suveranitatea si independenta politica. Multi britanici au simtit ca apartenenta la UE a limitat capacitatea Regatului Unit de a lua decizii independente in privinta politicilor interne si externe.

In cadrul campaniei pentru Brexit, sloganul "Take Back Control" (Recupereaza controlul) a fost extrem de popular, reflectand dorinta britanicilor de a-si recapata controlul asupra legilor si reglementarilor care guverneaza viata in Marea Britanie.

Un exemplu concret al acestei dorinte de suveranitate a fost opozitia fata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care avea autoritatea de a interveni in deciziile legale ale Marii Britanii. Multi britanici au perceput aceasta interventie ca pe o amenintare la adresa suveranitatii lor nationale.

De asemenea, in cadrul negocierilor europene, Marea Britanie a simtit adesea ca interesele sale nu sunt pe deplin reprezentate sau ca sunt subordonate intereselor altor state membre mai mari, precum Germania si Franta.

Influenta media si rolul campaniilor politice

Media a jucat un rol semnificativ in formarea opiniilor publicului cu privire la Brexit. Ziarele, televiziunile si platformele online au fost pline de stiri si comentarii despre avantajele si dezavantajele apartenentei la UE.

Tabloidele britanice, in special, au avut o atitudine critica fata de Uniunea Europeana si au promovat ideea ca UE impune Marii Britanii reglementari inutile si costisitoare. Aceasta influenta a fost evidenta in sondajele de opinie care aratau un nivel crescut de euroscepticism in randul britanicilor.

In plus, campania pentru Brexit a fost marcata de numeroase afirmatii controversate si discutabile, cum ar fi promisiunea ca banii economisiti prin iesirea din UE vor fi folositi pentru finantarea Serviciului National de Sanatate (NHS). Aceasta afirmatie a fost ulterior contestata si criticata pentru ca a indus in eroare electoratul.

Pe de alta parte, campania pentru mentinerea in UE, desi a beneficiat de sprijinul unor figuri politice si economice importante, nu a reusit sa mobilizeze electoratul in aceeasi masura. Mesajele sale au fost adesea percepute ca fiind prea tehnice sau greu de inteles.

Pierderea increderii in institutiile europene

De-a lungul timpului, multi cetateni britanici si-au pierdut increderea in institutiile europene, vazandu-le ca fiind indepartate si deconectate de nevoile si dorintele lor. Aceasta pierdere a increderii a fost exacerbata de o serie de crize europene, cum ar fi criza economica din zona euro si criza migratiei.

• Criza economica din zona euro a subliniat vulnerabilitatile economice ale UE si a ridicat intrebari cu privire la capacitatea sa de a gestiona astfel de situatii.
• Criza migratiei a pus presiune suplimentara asupra granitelor europene si a generat ingrijorari legate de securitatea si integrarea imigrantilor.
• Scandalurile de coruptie din cadrul unor institutii europene au subminat increderea in transparenta si eficienta acestora.
• Perceptia ca UE nu poate raspunde eficient la problemele globale, cum ar fi schimbarile climatice sau tensiunile geopolitice, a dus la un scepticism crescut.
• Unii britanici au simtit ca interesele lor nationale nu sunt prioritare in cadrul politicilor europene, ceea ce a contribuit la dorinta de a parasi UE.

Viitorul Marii Britanii dupa Brexit

Dupa referendumul din 2016, Marea Britanie a intrat intr-o perioada de incertitudine si schimbare. Iesirea efectiva din UE la 31 ianuarie 2020 a deschis un nou capitol in istoria britanica, dar si o serie de provocari si oportunitati.

Din punct de vedere economic, Marea Britanie trebuie sa negocieze noi acorduri comerciale cu tari din intreaga lume. Acest proces este complex si necesita timp, dar ofera si oportunitatea de a stabili relatii comerciale mai avantajoase pentru Regatul Unit.

Pe plan politic, Brexitul a redeschis dezbaterile legate de independenta Scotiei si de situatia Irlandei de Nord. Aceste chestiuni teritoriale sunt sensibile si pot afecta unitatea si stabilitatea interna a Regatului Unit in anii urmatori.

Cultural, iesirea din UE a generat discutii legate de identitatea nationala si de locul Marii Britanii in lume. In timp ce unii britanici vad Brexitul ca pe o oportunitate de a-si reafirma identitatea nationala, altii sunt ingrijorati de impactul asupra diversitatii culturale si asupra relatiilor internationale.

Indiferent de perspectivele individuale asupra Brexitului, este clar ca acesta a schimbat fundamental relatia Marii Britanii cu restul Europei si cu lumea. In anii care vor urma, deciziile luate de liderii britanici vor modela viitorul economic, politic si cultural al tarii.